Interviu cu Irina Cojocaru, doctorandă a Școlii doctorale de științe sociale a USM, la specialitatea științifică: Infodocumentare; biblioteconomie şi ştiinţa informării, deținătoare a Bursei de excelență a Guvernului RM.

Viorica Pistrui: Povestiți-ne despre dvs., de unde proveniți, din ce familie.

Irina Cojocaru: Eu provin dintr-o familie de militari, unde ni s-au cultivat atât ordinea, cât și disciplina, dar și dragostea de frumos, de carte. O bună parte a copilăriei am petrecut-o în bibliotecă, bunica mea era bibliotecară în sat, iar eu eram asistenta ei fidelă. Cred că și de aici mi se trage dragostea pentru carte, în plus și acasă aveam o bibliotecă destul de mare, așa încât am avut parte de lecturi selecte care m-au format și mi-au dat aripi.

V.P.: Vorbiți-ne despre formarea dvs. profesională și despre cariera dvs. Interesante opțiuni ați ales, făcându-vă studiile întâi la Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, la specialitatea „Informatică și limbi moderne aplicate”, apoi la Academia de Studii Economice din Moldova, la specialitatea „Administrarea afacerilor”, ca acum să optați pentru doctorat la Școala doctorală de științe sociale a USM, la specialitatea științifică „Infodocumentare; biblioteconomie şi ştiinţa informării”, unde v-ați învrednicit de Bursa de excelență a Guvernului RM, ocazie cu care vă felicităm. Vrem să cunoaștem detalii ale devenirii dvs. Cât de utile au fost studiile urmate pentru profesia pe care o practicați?

I.C.: Vă mulțumesc. Alegerea specialității după absolvire a fost oarecum spontană, deoarece am plecat la Chișinău, planificând să depun actele la „Relații internaționale”, însă din anumite motive am renunțat și am ajuns la Universitatea Tehnică, specialitatea „Informatică și limbi moderne aplicate”. Anume aici mi-am format un fundament solid în domeniul TIC și mi-am îmbunătățit competențele lingvistice, în special la limba engleză, deoarece atât la liceu, cât și la universitate am avut parte de profesori extraordinari la această materie – exigenți și dedicați. Fiind încă studentă, am ajuns să activez la Departamentul Cooperare Internațională al UTM, experiență care mi-a fost foarte utilă. Pentru o perioadă, am fost instructor de limbă engleză, în cadrul unui ONG.

Ulterior, am ales să fac un masterat în „Administrarea afacerilor” la ASEM. Și tot atunci, în 2009, am fost angajată în cadrul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, instituția de cercetare cea mai tânără la momentul respectiv, unde am activat timp de 11 ani. Anume aici am crescut cel mai mult profesional, deoarece sarcinile care mi se puneau, deseori reprezentau o provocare pentru mine și a trebuit să mă dezvolt continuu, pentru a le face față. Am fost onorată să fac parte dintr-un colectiv ambițios, care și-a propus să realizeze sarcini complexe, elaborând și implementând mai multe soluții informatice în suportul mediului de cercetare-dezvoltare din țară.

Una dintre aceste soluții, dezvoltarea căreia a început în 2011 și continuă până în prezent este Instrumentul Bibliometric Național – cea mai mare bibliotecă electronică cu acces deschis la articole publicate în revistele științifice și culegerile manifestărilor științifice din Republica Moldova din 1993 și până în prezent. Dintr-un proiect pentru tineri cercetători acesta a ajuns astăzi să conțină peste 117.000 publicații științifice, devenind în timp o resursă utilă atât pentru mediul academic, cât și pentru publicul larg, având peste 35 mil. de accesări. Eu am fost direct implicată atât în toate etapele elaborării acestui sistem, de la proiectare și dezvoltare la completare cu conținut, îmbunătățire continuă, promovare, cât și utilizarea IBN în calitate de instrument pentru cercetare. De aceea, decizia de face un doctorat legat organic de activitățile de cercetare, pe care le realizam a fost una logică. Astfel, am ajuns la Școala doctorală de științe sociale a USM.

V.P.: Ce înseamnă, de fapt, profesia pe care o practicați în prezent: cercetător științific, responsabil pentru transfer tehnologic și relații internaționale și cât de util e doctoratul în cadrul Școlii doctorale de științe sociale a USM, la specialitatea științifică „Infodocumentare; biblioteconomie şi ştiinţa informării”?

I.C.:În calitate de cercetător științific la IDSI, responsabil inclusiv pentru transfer tehnologic și relații internaționale am fost implicată în activități de cercetare și dezvoltare în domeniul sistemelor informaționale pentru managementul publicațiilor științifice și evaluarea activității științifice. Am participat în cadrul proiectelor naționale și internaționale derulate la institut, în calitate de responsabilă pentru activități de identificare a oportunităților de finanțare, diseminare, management și raportare. În colaborare cu colegii elaboram anual 5-10 propuneri de proiecte naționale și internaționale, reușind să atragem finanțare externă din partea UNDP, Fondului Internațional Visegrad, Comisiei Europene etc. Am evoluat continuu și mi-am însușit pe parcurs o multitudine de competențe, care în ansamblu au contribuit la formarea mea ca profesionist. Astfel, am învățat ce înseamnă proiectarea, dezvoltarea și gestionarea sistemelor informatice, cum se implementează în cadrul unei organizații un sistem integrat de management conform standardelor internaționale ISO 9001, ISO 14001, BS OHSAS 18001 şi ISO/IEC 27001, am administrat conținutul site-ului IDSI și al altor resurse informatice, am acumulat o experiență considerabilă în managementul proiectelor internaționale.

După cum am menționat, doctoratul e o completare logică a activității mele din cadrul IDSI și un pas înainte pentru dezvoltare ulterioară a Instrumentului Bibliometric Național, pentru a-l aduce la un nou nivel calitativ, în corespundere cu tendințele actuale în dezvoltarea bazelor de date bibliografice naționale, în special în contextul Științei deschise.

V.P.:Cum e să fii doctorand la USM? Ce obligațiuni aveți?

I.C.: Este o experiență nouă, interesantă. Mi-a făcut plăcere sa particip la lecțiile organizate în primul an de studiu, să cunosc profesori de excepție, deschiși, în primul rând personalități, care te inspiră, fiecare în felul său și de la care ai ce învăța. O dată în plus te convingi, în baza exemplului colegilor-doctoranzi și al profesorilor, că avem un potențial uman impresionant. În rest, e nevoie de multă perseverență, o foarte bună organizare a timpului personal și colaborare cu conducătorul științific și Comisia de îndrumare.

V.P.: Știm că ați ales tema tezei de doctorat: „Evaluarea vizibilităţii cercetării-dezvoltării din Republica Moldova prin intermediul Instrumentului Bibliometric Național”, sub îndrumarea conducătorului științific dr. hab. Gheorghe Cuciureanu. Cum ați ales tema tezei de doctorat? Motivați actualitatea și utilitatea temei selectate și în ce mod vă ajuta în carieră?

I.C.:Tema tezei de doctorat e organic legată de subiectul activității mele din cadrul IDSI – dezvoltarea și îmbunătățirea IBN, pentru ca acesta să fie cât mai util diverselor categorii de utilizatori. Totodată, unul dintre indicatorii utilizați tot mai larg în evaluarea activității științifice și nu doar, este vizibilitatea științifică, deosebit de actuală, mai ales, în prezent, odată cu promovarea și aplicarea tot mai activă a practicilor Științei deschise. A devenit foarte important ca publicațiile științifice să fie cât mai larg diseminate, accesate, descărcate, într-un cuvânt vizibile, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Noi am întreprins măsuri concrete ca publicațiile științifice naționale în proporție de peste 90% să fie indexate de Google Academic, cea mai mare bază de date bibliografice și cel mai popular motor de căutare academic la nivel global. Grație acestui pas, comunitatea științifică din Moldova poate să își urmărească on-line citările, care ar fi util să fie incluse în calitate de indicator al aprecierii calității activității de cercetare. În cadrul cercetării doctorale, ne propunem să determinăm într-un mod cât mai obiectiv cât de mult contribuie IBN la promovarea vizibilității științifice naționale și cum poate fi îmbunătățit în acest sens.

V.P.: Ne bucurăm să auzim că Republica Moldova avansează la capitolul Ştiinţa deschisă, pentru a efectua şi organiza cercetarea ştiinţifică, utilizând tehnologiile digitale şi instrumente noi de colaborare și că avem specialiști, inclusiv în persoana dvs., pregătiți și în cadrul Școlii doctorale de științe sociale a USM, interesați direct de ajustarea RM la standardele europene, mondiale. Cum vă imaginați bibliotecile viitorului? În epoca tehnologiilor moderne și a internetului, care este misiunea bibliotecilor?

I.C.: Tehnologia informației și comunicațiilor a devenit prezentă în toate aspectele vieții noastre și bibliotecile nu sunt o excepție. Bibliotecile, apropo, sunt destul de active în adoptarea acestor tendințe și în ultimii ani au trecut printr-o serie de transformări impresionante, devenind centre comunitare importante, care utilizează TIC pentru prestarea unei game largi de servicii. Iar bibliotecile științifice și universitare sunt promotori activi ai Accesului Deschis, integrându-și cataloagele electronice într-un sistem unic, oferă acces la multiple baze de date internaționale, numeroase servicii dedicate mediului academic și educațional, dezvoltă repozitorii instituționale.

V.P.: Ce sfaturi le-ați da viitorilor cercetători, în general, dar acelor de la specialitatea științifică „Infodocumentare; biblioteconomie şi ştiinţa informării”?

I.C.: Atât pentru tinerii cercetători în general, cât și pentru cei de la „Biblioteconomie și știința informării” în special, cred ca e foarte relevant un citat de Bill Gates:„Modul cum culegi, administrezi și folosești informația fac din tine un câștigător sau un înfrânt în viață”. Este esențial să putem utiliza informația pentru a genera noi cunoștințe, care în mod ideal, ar trebui să producă impact fie economic, social, științific sau de altă natură. Pentru mine doctoratul este o provocare și depun toate eforturile pentru a-i face față.

V.P.: Ați urmat multe cursuri și stagii de formare, care dintre ele au fost cele mai memorabile și mai utile?

I.C.: Cel mai util și cu impact a fost stagiul organizat de proiectul european ENRESSH privind dezvoltarea și utilizarea bazelor de date bibliografice naționale, deoarece mi-a oferit răspuns la multe întrebări privind teza și mi-a deschis noi direcții de cercetare. Iar prezența atât a unor specialiști din domeniul bibliometriei și a evaluării științei de talie mondială care ne-au împărtășit experiența, cât și colaborarea cu alți participanți au fost foarte motivaționale.

V.P.: Ce vă face să fiți un om împlinit? Ce vă motivează în viață? Care sunt cele mai frumoase realizări ale vieții dvs.?

I.C.: Pentru mine este cel mai important ca familia să fie bine – sănătoși, pozitivi, împliniți. Bucuria zâmbetului pe care-l aduci pe fața copiilor tăi este una dintre cele mai mari recompense pentru ore de muncă și efort, iar dragostea și susținerea soțului sunt acei piloni care se află la baza tuturor realizărilor mele. E important ca copiii noștri să devină oameni buni, ceea ce este o sarcina tot mai dificilă în societatea de azi, care pune preț pe altceva. Dar nu cedez, mie-mi plac provocările!

V.P.: Vă mulțumim mult pentru interviul acordat și vă dorim ca dvs. și familia dvs. să aveți parte de sănătate, dragoste și unire întru tot ce e frumos și bun, ca să puteți face față tuturor provocărilor în viață, să rămâneți o învingătoare, să reușiți să realizați tot ce vă propuneți.

Interviul a fost realizat de Viorica Pistrui, specialist principal în cadrul Serviciului Imagine și Relații Publice al USM.

Universitatea de Stat din Moldova 2022 © All Rights Reserved